Un mim s-a trezit, a stat cu capul în mâini o vreme, nu s-a uitat la ceas şi s-a ridicat din pat.
Publicul a strigat: Obosit!
...
Un mim a mimat bucătărie, a intrat în ea, s-a aşezat la masă şi a plâns.
Publicul a strigat: Mahmur!
...
Un mim a mers cu pas domol, nu a mimat om, s-a întalnit cu unul şi a mimat vorbe.
Publicul a strigat: Îngândurat!
...
Un mim n-a ştiut să mimeze dor, şi-a tăiat un deget şi a aşteptat.
Publicul a strigat: Nebun!
...
Un mim a numarat până la unu, a râs, a plâns.
Publicul a strigat: Singur!
...
Un mim a scris, a mimat suflet, a murit.
Publicul a strigat: Mim!
2 februarie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 reconturări:
Trimiteți un comentariu