capul se lasă prea greu şi amorţeşte mâna. el nu ştie că ceva îi îndulceşte 'încăpăţânarea', ea nu-şi simte insensibilitatea. dacă şi-ar fi tocmit neajunsurile, ar fi căzut de acord asupra unei nuanţe care să se asorteze amândurora. aşa, se anulează unul pe celălalt în aberaţii cromatice. sensul e opac, şi aici şi acolo, fiecare conjugă după cum îl taie capul. detaşarea finală se soldează cu victime târziu perceptibile, identificate în urma cercetărilor după urmele de tăieturi de cap.
7 ianuarie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 reconturări:
Trimiteți un comentariu