25 ianuarie 2009

Exces de gel

Ultimii doi zeloşi din ţara asta mi-au pus ditamai beţele în roate azi. Şi le-au proptit atât de bine, că nu m-am mai mişcat din loc. Nici măcar nervi nu am, doar o urmă palidă din stupoarea iniţială şi o altă ridicare din umeri în şirul de incongruenţe.
Între a da în judecată British Airways şi a mă flagela pentru că-mi uit statutul de muc în peisajul UE, cochetez cu a bea o bere-două şi a începe să cred în semne.
Vă mulţumesc, dragi cruciaţi ai ticketing-ului cu năzuinţe de vameşi mitologici! Cinste vouă pentru că nu v-aţi lasat înduplecaţi de dorinţa mea facilă de a ajunge într-o ţară cu holeră, foamete şi razboi civil.
Pentru a stârpi fenomenul aspiraţiilor exotice de acest gen, văd că se depăşesc şi atribuţiile, se dau sentinţe din ambiţii de locţiitor de detaşament, se face orice numai emigrare ilegală în Zimbabwe să nu fie!
Ce bravi grăniceri ar fi putut fi ei...

0 reconturări: